luni, 5 aprilie 2010


Guvernul a aprobat studiul de fezabilitate pentru un aeroport în sudul Bucureştiului
Guvernul a aprobat miercuri construirea unui nou aeroport in zona municipiului Bucuresti, care va fi situat in sudul orasului. "Executivul a luat aceasta hotarare pentru a veni in intampinarea nevoilor pe care le are Capitala, oras aflat in plina dezvoltare. Acest fapt se manifesta inclusiv prin cresterea considerabila a traficului de pasageri inregistrat pe cele doua aeroporturi deja existente. Guvernul si primul-ministru considera ca infrastructura trebuie sa tina pasul cu aceste realitati, cu aceste evolutii, pentru a putea facilita tendinta de dezvoltare a Capitalei', a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Camelia Spataru.Ministerul Transporturilor va realiza un studiu de fezabilitate pentru construirea aeroportului, care va fi finantat de la bugetul de stat. Amplasarea in teritoriu, delimitarea terenurilor necesare realizarii investitiei precum si aspectele arhitectural-urbanistice ale acesteia vor fi stabilite pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism elaborate, avizate si aprobate conform legii. Potrivit Ministerului Transporturilor, aeroportul va fi plasat cel mai probabil in apropierea localitatii Adunatii Copaceni, din sudul Capitalei, aproape de centura de sud a Bucurestiului. In anul 2007, traficul de pasageri a crescut cu peste 40 la suta pe cele doua aeroporturi din nordul Capitalei, Baneasa si Otopeni. Peste 4,03 milioane pasageri au tranzitat Aeroportul Henri Coanda, in crestere cu 41 la suta, iar aproape un milion de pasageri au utilizat Aeroportul Baneasa, in crestere cu 43 la suta fata de anul 2006.Potrivit expertilor, constructia unui aeroport poate dura pana la zece ani, de la momentul deciziei. "De obicei, un aeroport se construieste in circa zece ani. Este necesar un al treilea aeroport care sa deserveasca Bucurestiul, dar trebuie mare atentie unde il construiesti. Cred in continuare ca ideea unui aeroport in sud este una electorala daca nu se va face prin concesiune", a precizat Sorin Stoicescu, expert in aviatie si fost director de Aviatie Civila in Ministerul Transporturilor. Acesta a mai spus ca ideea unui al treilea aeroport la Bucuresti dateaza de pe vremea lui Ceausescu, insa proiectul urma sa prinda contur in comuna Boteni, in apropiere de Autostrada Bucuresti - Pitesti. "Acum pista facuta acolo este folosita de Dacia pentru incercari, dar era o idee destul de buna", a explicat Stoicescu.
Guvernul a aprobat studiul de fezabilitate pentru un aeroport în sudul Bucureştiului
Guvernul a aprobat miercuri construirea unui nou aeroport in zona municipiului Bucuresti, care va fi situat in sudul orasului. "Executivul a luat aceasta hotarare pentru a veni in intampinarea nevoilor pe care le are Capitala, oras aflat in plina dezvoltare. Acest fapt se manifesta inclusiv prin cresterea considerabila a traficului de pasageri inregistrat pe cele doua aeroporturi deja existente. Guvernul si primul-ministru considera ca infrastructura trebuie sa tina pasul cu aceste realitati, cu aceste evolutii, pentru a putea facilita tendinta de dezvoltare a Capitalei', a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Camelia Spataru.Ministerul Transporturilor va realiza un studiu de fezabilitate pentru construirea aeroportului, care va fi finantat de la bugetul de stat. Amplasarea in teritoriu, delimitarea terenurilor necesare realizarii investitiei precum si aspectele arhitectural-urbanistice ale acesteia vor fi stabilite pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism elaborate, avizate si aprobate conform legii. Potrivit Ministerului Transporturilor, aeroportul va fi plasat cel mai probabil in apropierea localitatii Adunatii Copaceni, din sudul Capitalei, aproape de centura de sud a Bucurestiului. In anul 2007, traficul de pasageri a crescut cu peste 40 la suta pe cele doua aeroporturi din nordul Capitalei, Baneasa si Otopeni. Peste 4,03 milioane pasageri au tranzitat Aeroportul Henri Coanda, in crestere cu 41 la suta, iar aproape un milion de pasageri au utilizat Aeroportul Baneasa, in crestere cu 43 la suta fata de anul 2006.Potrivit expertilor, constructia unui aeroport poate dura pana la zece ani, de la momentul deciziei. "De obicei, un aeroport se construieste in circa zece ani. Este necesar un al treilea aeroport care sa deserveasca Bucurestiul, dar trebuie mare atentie unde il construiesti. Cred in continuare ca ideea unui aeroport in sud este una electorala daca nu se va face prin concesiune", a precizat Sorin Stoicescu, expert in aviatie si fost director de Aviatie Civila in Ministerul Transporturilor. Acesta a mai spus ca ideea unui al treilea aeroport la Bucuresti dateaza de pe vremea lui Ceausescu, insa proiectul urma sa prinda contur in comuna Boteni, in apropiere de Autostrada Bucuresti - Pitesti. "Acum pista facuta acolo este folosita de Dacia pentru incercari, dar era o idee destul de buna", a explicat Stoicescu.

Canalul Bucuresti-Dunare, «conservat» pana la noi ordine
Reluarea lucrarilor la canalul Bucuresti-Dunare in viitorul apropiat este improbabila si asta deoarece subiectul a nascut deja o “controversa” politica. Potrivit Mediafax, proiectul propus de ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a fost contestat de specialistul in hidrotehnica, senatorul PSD Ion Iliescu. Intre cei doi a intervenit premierul Calin Popescu Tariceanu (absolvent si el al Facultatii de Hidrotehnica), care a intermediat ieri discutiile despre reluarea lucrarilor, abandonate in 1989. In urma dezbaterii, autoritatile centrale au decis ca lucrarile pentru finalizarea canalului Bucuresti-Dunare nu pot fi reluate inainte de realizarea un studiu de fezabilitate si a unei analize actualizate a proiectului. Pana la efectuarea acestora, lucrarile intrerupte acum 19 ani vor fi conservate.
IstoricInginerul Dorin Pavel făcuse, înainte de al Doilea Război Mondial, proiectul Canalului Bucureşti-Olteniţa, care consta din portul aval de abator, canalul paralel cu Dâmboviţa până la Budeşti, de acolo canalul urma să fie tăiat prin câmpie spre portul Olteniţa. În total erau necesare şase ecluze de câte 6,5 m înălţime pentru vasele de 1000 – 2000 tone. Lacurile Bucureştiului, şi ele cu ecluză, debuşau în Cernica de unde se făcea legătura cu noul canal. Proiectul prezentat la palat a fost apreciat ca bun, dar s-a amânat pentru ca fondurile să servească rectificării Căii Victoriei şi construcţiei Palatului. Pe urmă a venit războiul şi proiectul nu s-a mai executat.Planurile s-au concretizat abia în timpul regimului comunist. După inaugurarea în 1984 a canalului Dunăre-Marea Neagră, s-au început lucrările la acest nou canal. După 1989, proiectul a fost din nou abandonat.
Detalii tehniceCanalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km şi o lăţime de 80 m. Planul include patru ecluze şi două porturi, unul la Bucureşti şi altul la Olteniţa.
Utilitatea proiectuluiOponenţii finalizării canalului aduc ca argumente costurile ridicate (400 milioane dolari, estimare din 1997) şi impactul ecologic negativ. De asemenea, unii consideră acest proiect ca fiind o moştenire nefericită a regimului comunist. Susţinătorii proiectului sunt de părere că finalizarea canalului ar micşora semnificativ costurile şi ar uşura transportul de marfă între Marea Neagră / Constanţa şi Bucureşti.
Sursa Gardianul si Wikipedia

joi, 10 decembrie 2009

Foame si ciment


Asa a inceput totul. A insemnat multe lucruri pentru Romania perioada comunista. Ma gandeam azi... daca Ceausescu a introdus ratiile de alimente pentru cetateni pentru a plati cat mai repede datoria exterma, inseamna ca atatea generatii de oameni au fost sacrificati fara voia lor pentru ca tara sa arate ca in prezent. Apartamentul in care poate stai cand citesti aceste randuri inseamna incredibil de mult efort din partea atator oameni. Cred ca asta e motivul pentru care platim atat de mult pentru o cutie de chibrituri (cunoscuta si sub numele de apartament) dintr-un bloc. Valoreaza mult privit din prisma aducerii lui la stadiul de locuinta din nimic.
Pun pariu ca francezii n-au apartamente construite si platite cu foame nivel naţional pentru . După un concurs ce a durat aproape 4 ani, tânăra arhitectă de numai 28 de ani, Anca Petrescu, a câştigat postul de arhitect şef a celui mai controversat proiect construit până acum în România.

Şantierul propriu zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al capitalei şi relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Dintre clădirile dispărute se număra Manastirea Vacaresti, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naţionale, Stadionul Republica şi lista poate continua.




  • lăţime - 245 metri

  • înălţime - 86 metri (peste cota 0)

  • adâncime 92 metri (sub nivelul solului)

  • suprafaţa construită la sol - 66.000 metri pătraţi

Resurse folosite


Pentru realizarea acestei impunătoare clădiri s-au folosit:



La construcţie au participat 200 arhitecţi şi aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat în trei ture, 24 ore pe zi.


Structura şi compartimentarea


Pe verticală se disting trei registre, care corespund totodată şi unor zone funcţionale distincte.


Clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli şi saloane, 4 restaurante, 3 biblioteci, două parcări subterane, o sală de concerte, restul fiind camere de deservire.


Numele sălilor şi saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese după 1989, ele evocând evenimente importante din istoria poporului român sau personalităţi cunoscute pe plan mondial. Majoritatea sunt legate de aspiraţia românilor pentru Unire şi de istoria parlamentarismului în România.








  

De ce nu a vrut Ceauşescu metrou în Drumul Taberei


Burghejii nu merită metrou

Actul de naştere, însă, care avea să conducă la primul târnăcop înfipt în pământ, s-a semnat la Congresul al XI-lea al PCR, după ce tovarăşul Nicolae Ceauşescu aflase de la un simpozion internaţional că tendinţele demografice în creştere demonstrau că orice oraş cu peste un milion de locuitori, cum era şi cazul Bucureştiului, avea nevoie stringentă de metrou.

Aşa că într-o şedinţă la Comitetul Central al PCR, din februarie 1975, tovarăsul a analizat mai multe aspecte ale sistematizării capitalei, iar printre cele zece ansambluri noi de locuinţe prevăzute, au discutat şi despre viitorul metrou.

Studii de trafic s-au făcut şi la Proiect Bucureşti, însă Ceauşescu nu a ţinut cont în întregime de ele. Proiectul iniţial prevedea două mari linii care să lege Nordul cu Sudul şi Estul cu Vestul oraşului, iar un inel circular de tunele să lege cele patru capete ale magistralelor. Lucrurile s-au făcut parţial după urechile clăpăuge ale conducătorului, şi arată cum le ştim şi azi, cu segmente de legătură lipsă între magistrale.

“Metroul trebuia făcut din Drumul Taberei până în Balta Albă, dar pentru că Ceauşescu l-a negat pe Gheorghiu Dej – a băgat metroul în Militari. În Drumul Taberei zicea el că trăiau burgejii, pentru că era făcut pe vremea lui Gheorghiu Dej. Dar Drumul Taberei era primul cartier aglomerat al Bucureştiului. Militari nici nu era construit la vremea aia. Era o lozincă, un orgoliu al lui Ceauşescu, şi prostia noastră de a-l face pe el marele arhitect, primul om al ţării”, explică azi inginerul Victor Chiriac, cel care a proiectat printre altele staţia Eroilor.

marți, 8 decembrie 2009

Victoria portocalie !

Sa traiti mai bine!!!

7 Dec 2009 ... Traian Băsescu a obţinut la scrutinul de duminică 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană 49,66%, potrivit rezultatelor finale.

În zilele următoare veţi vedea probabil diverse manipulări in presa, lucru care se intampla de 3 ani incoace.

"Vă asigur că şi de această dată, ca şi în 2004, puteţi avea deplină încredere în ce vă spun: am câştigat", a declarat Traian Băsescu cu puţin timp înainte de ora 21:00.

De ce in afara tarii s-a votat masiv pentru Basescu?

Explicatiile sunt cateva!

In primul rand nu au avut posibilitatea de a se uita la posturile de televiziue care s-au intrecut in manipulari anti Basescu.

Cei plecati sau statorniciti de mult timp in diaspora au o atlfel de judecata, simtind altfel democratia si responsabilitatea civica, avand deja o alta cultura.

Referitor la romanii care traisc in Basarabia sau in Serbia, acestia sesizeaza politica de sprijin pe care Presedintele l-a dat comunitatilor romanesti de langa granite si sesizeaza mai usor pericolul rusesc la care suntem foarte expusi. (subiect care trebuie luat in discutie intr-un articol viitor)