Guvernul a aprobat studiul de fezabilitate pentru un aeroport în sudul Bucureştiului
Guvernul a aprobat miercuri construirea unui nou aeroport in zona municipiului Bucuresti, care va fi situat in sudul orasului. "Executivul a luat aceasta hotarare pentru a veni in intampinarea nevoilor pe care le are Capitala, oras aflat in plina dezvoltare. Acest fapt se manifesta inclusiv prin cresterea considerabila a traficului de pasageri inregistrat pe cele doua aeroporturi deja existente. Guvernul si primul-ministru considera ca infrastructura trebuie sa tina pasul cu aceste realitati, cu aceste evolutii, pentru a putea facilita tendinta de dezvoltare a Capitalei', a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Camelia Spataru.Ministerul Transporturilor va realiza un studiu de fezabilitate pentru construirea aeroportului, care va fi finantat de la bugetul de stat. Amplasarea in teritoriu, delimitarea terenurilor necesare realizarii investitiei precum si aspectele arhitectural-urbanistice ale acesteia vor fi stabilite pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism elaborate, avizate si aprobate conform legii. Potrivit Ministerului Transporturilor, aeroportul va fi plasat cel mai probabil in apropierea localitatii Adunatii Copaceni, din sudul Capitalei, aproape de centura de sud a Bucurestiului. In anul 2007, traficul de pasageri a crescut cu peste 40 la suta pe cele doua aeroporturi din nordul Capitalei, Baneasa si Otopeni. Peste 4,03 milioane pasageri au tranzitat Aeroportul Henri Coanda, in crestere cu 41 la suta, iar aproape un milion de pasageri au utilizat Aeroportul Baneasa, in crestere cu 43 la suta fata de anul 2006.Potrivit expertilor, constructia unui aeroport poate dura pana la zece ani, de la momentul deciziei. "De obicei, un aeroport se construieste in circa zece ani. Este necesar un al treilea aeroport care sa deserveasca Bucurestiul, dar trebuie mare atentie unde il construiesti. Cred in continuare ca ideea unui aeroport in sud este una electorala daca nu se va face prin concesiune", a precizat Sorin Stoicescu, expert in aviatie si fost director de Aviatie Civila in Ministerul Transporturilor. Acesta a mai spus ca ideea unui al treilea aeroport la Bucuresti dateaza de pe vremea lui Ceausescu, insa proiectul urma sa prinda contur in comuna Boteni, in apropiere de Autostrada Bucuresti - Pitesti. "Acum pista facuta acolo este folosita de Dacia pentru incercari, dar era o idee destul de buna", a explicat Stoicescu.

Guvernul a aprobat studiul de fezabilitate pentru un aeroport în sudul Bucureştiului
Guvernul a aprobat miercuri construirea unui nou aeroport in zona municipiului Bucuresti, care va fi situat in sudul orasului. "Executivul a luat aceasta hotarare pentru a veni in intampinarea nevoilor pe care le are Capitala, oras aflat in plina dezvoltare. Acest fapt se manifesta inclusiv prin cresterea considerabila a traficului de pasageri inregistrat pe cele doua aeroporturi deja existente. Guvernul si primul-ministru considera ca infrastructura trebuie sa tina pasul cu aceste realitati, cu aceste evolutii, pentru a putea facilita tendinta de dezvoltare a Capitalei', a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Camelia Spataru.Ministerul Transporturilor va realiza un studiu de fezabilitate pentru construirea aeroportului, care va fi finantat de la bugetul de stat. Amplasarea in teritoriu, delimitarea terenurilor necesare realizarii investitiei precum si aspectele arhitectural-urbanistice ale acesteia vor fi stabilite pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism elaborate, avizate si aprobate conform legii. Potrivit Ministerului Transporturilor, aeroportul va fi plasat cel mai probabil in apropierea localitatii Adunatii Copaceni, din sudul Capitalei, aproape de centura de sud a Bucurestiului. In anul 2007, traficul de pasageri a crescut cu peste 40 la suta pe cele doua aeroporturi din nordul Capitalei, Baneasa si Otopeni. Peste 4,03 milioane pasageri au tranzitat Aeroportul Henri Coanda, in crestere cu 41 la suta, iar aproape un milion de pasageri au utilizat Aeroportul Baneasa, in crestere cu 43 la suta fata de anul 2006.Potrivit expertilor, constructia unui aeroport poate dura pana la zece ani, de la momentul deciziei. "De obicei, un aeroport se construieste in circa zece ani. Este necesar un al treilea aeroport care sa deserveasca Bucurestiul, dar trebuie mare atentie unde il construiesti. Cred in continuare ca ideea unui aeroport in sud este una electorala daca nu se va face prin concesiune", a precizat Sorin Stoicescu, expert in aviatie si fost director de Aviatie Civila in Ministerul Transporturilor. Acesta a mai spus ca ideea unui al treilea aeroport la Bucuresti dateaza de pe vremea lui Ceausescu, insa proiectul urma sa prinda contur in comuna Boteni, in apropiere de Autostrada Bucuresti - Pitesti. "Acum pista facuta acolo este folosita de Dacia pentru incercari, dar era o idee destul de buna", a explicat Stoicescu.

Canalul Bucuresti-Dunare, «conservat» pana la noi ordine
Reluarea lucrarilor la canalul Bucuresti-Dunare in viitorul apropiat este improbabila si asta deoarece subiectul a nascut deja o “controversa” politica. Potrivit Mediafax, proiectul propus de ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a fost contestat de specialistul in hidrotehnica, senatorul PSD Ion Iliescu. Intre cei doi a intervenit premierul Calin Popescu Tariceanu (absolvent si el al Facultatii de Hidrotehnica), care a intermediat ieri discutiile despre reluarea lucrarilor, abandonate in 1989. In urma dezbaterii, autoritatile centrale au decis ca lucrarile pentru finalizarea canalului Bucuresti-Dunare nu pot fi reluate inainte de realizarea un studiu de fezabilitate si a unei analize actualizate a proiectului. Pana la efectuarea acestora, lucrarile intrerupte acum 19 ani vor fi conservate.
IstoricInginerul Dorin Pavel făcuse, înainte de al Doilea Război Mondial, proiectul Canalului Bucureşti-Olteniţa, care consta din portul aval de abator, canalul paralel cu Dâmboviţa până la Budeşti, de acolo canalul urma să fie tăiat prin câmpie spre portul Olteniţa. În total erau necesare şase ecluze de câte 6,5 m înălţime pentru vasele de 1000 – 2000 tone. Lacurile Bucureştiului, şi ele cu ecluză, debuşau în Cernica de unde se făcea legătura cu noul canal. Proiectul prezentat la palat a fost apreciat ca bun, dar s-a amânat pentru ca fondurile să servească rectificării Căii Victoriei şi construcţiei Palatului. Pe urmă a venit războiul şi proiectul nu s-a mai executat.Planurile s-au concretizat abia în timpul regimului comunist. După inaugurarea în 1984 a canalului Dunăre-Marea Neagră, s-au început lucrările la acest nou canal. După 1989, proiectul a fost din nou abandonat.
Detalii tehniceCanalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km şi o lăţime de 80 m. Planul include patru ecluze şi două porturi, unul la Bucureşti şi altul la Olteniţa.
Utilitatea proiectuluiOponenţii finalizării canalului aduc ca argumente costurile ridicate (400 milioane dolari, estimare din 1997) şi impactul ecologic negativ. De asemenea, unii consideră acest proiect ca fiind o moştenire nefericită a regimului comunist. Susţinătorii proiectului sunt de părere că finalizarea canalului ar micşora semnificativ costurile şi ar uşura transportul de marfă între Marea Neagră / Constanţa şi Bucureşti.
Sursa Gardianul si Wikipedia